„Nu pot să stau în casă”

Înainte de protestele din aceste zile, românii nu mai ieșiseră în stradă de la incendiul de la Colectiv. Atunci, peste 30.000 de oameni au mărșăluit prin București și alte mari orașe și au cerut  – și obținut – schimbarea guvernului. I-am întrebat pe supraviețuitorii și pe familiile victimelor din Colectiv, pentru care românii au ieșit în stradă în noiembrie 2015, dacă și de ce ies zilele acestea la proteste.

Cristian Matei (Mumu): 42 de ani, editor la stirileprotv.ro, supraviețuitor Colectiv

Fotografie de Mircea Reștea

Am ieșit și azi-noapte (n.red. – 31 ianuarie 2017). Am fost la un concert și acolo am aflat ce s-a întâmplat cu ordonanțele. M-au anunțat prietenii și soția pe messenger că se strânge lumea. Nici n-am așteptat să se termine concertul. Pe la 23:00 mai erau câteva piese, dar n-am mai stat: i-am luat pe prietenii cu care eram acolo și le-am zis: „Hai la Guvern!”. Pe la 03:00 am ajuns acasă.

Nu sunt de acord cu cele două ordonanțe, pentru că este un atac la adresa justiției și a statului de drept. Și asta nu o spun eu, ci o zic magistrații din România. Plus pozițiile publice ale președintelui României și alte asemenea personalități de rang înalt în care am încredere ca instituție. Ar fi primul motiv pentru care am ieșit în stradă. Alt motiv e faptul că nu sunt de acord ca aceste modificări ale Codului Penal să se facă în acest fel, fără o dezbatere reală publică. Ce a fost luni la ministerul Justiției a fost, după părerea mea, un simulacru. E ca să bifeze și să ia ochii mass-mediei internaționale. Astfel de modificări trebuie făcute în Parlament, nu în Guvern.

Numărul trei, ca motiv care m-a scos în stradă, este că nu sunt de acord cu dezincriminările acestea ale abuzului în serviciu sub plafonul de 200.000 de lei. În acest fel, sunt persoane care ar putea să scape dacă o să intre în vigoare. De exemplu, Cristian Popescu Piedone, un nume de care eu sunt legat, direct, indirect, cum vrei să-i spui. Dacă s-ar aplica această prevedere, el nu ar mai avea nicio problemă, pentru că acolo prejudiciul calculat e sub 100.000 de lei – nu mai știu exact. Din cauza semnăturii pe care a dat-o ilegal Piedone, pentru ca acel club să funcționeze fără autorizație, au murit 64 de oameni. Ce s-a întâmplat la Colectiv a fost un exemplu clar de cel mai rău caz posibil care se poate întâmpla atunci când se încalcă legea: moartea unor oameni. Mai rău de atât nu există. Nu pot să stau în casă. Sunt atâtea persoane care nu și-au făcut treaba legat de acel club și uite ce s-a întâmplat acum cu Bamboo. A fost un noroc chior că n-a murit nimeni. O să ies în fiecare seară, până când o să învețe că nu e bine ceea ce fac și că trebuie să ia în considerare vocea celor care ies în stradă.

Mariana Oprea (Tedy): 30 de ani, supraviețuitoare Colectiv

Am ieșit (la protest) pentru cei 64, nepoțica mea, pentru drepturi egale, pentru dreptate.

Fotografie: Mircea Reștea

Alexandra Stoica: 31 de ani, redactor la un post de radio. Vara Teodorei Maftei, care și-a pierdut viața după Colectiv

Fotografie din arhiva Teodorei Maftei

O să merg la Guvern după ce îmi termin tura (n.red. – 1 februarie, ora 15:00). Ies în stradă pentru că sunt revoltată de atitudinea Guvernului sau, mai bine zis, a partidelor de la putere, care își închipuie că au căpătat un fel de cec în alb la alegeri și pot face orice, indiferent de consecințe. Care nu înțeleg că victoria în alegeri înseamnă responsabilitate, obligații față de cetățeni. Sunt revoltată că tocmai au dat o ordonanță de urgență care legalizează hoția din banii publici. Mă revoltă faptul că ne iau de proști și ne mint în față. Să mă exprim mai precis, este dezincriminată o metodă de a fura. Și cred că, dacă sunt lăsați să scape cu mizeria asta, chiar că o să se convingă că pot face orice. Ce s-a întâmplat la Colectiv cred că arată destul de clar unde pot duce abuzul și neglijența în serviciu. Acum puteam să fiu la protest cu Teo. Sunt sigură că am fi ieșit amândouă.

Alexandru Banu: 35 de ani, redactor-șef Promotor.ro. A ieșit printre primii din clubul Colectiv când a fost incendiul și a fost coleg la ProTV cu Teo Maftei.

Am ieșit pentru că am trăit nouă ani înainte de ‘90 și știu binișor treaba. Mai ales acum, când am o experiență care îmi permite să aleg între bine și rău. Atât! Nu trebuie să fii perspicace în drept ca să înțelegi când ți se întâmplă ceva nedrept. Sincer, nu mă interesează cum pică ăștia, pașnic sau lapidați: vreau să dispară. Și vreau ca fiecare mică injustețe de azi înainte să fie taxată prompt de societatea civilă. Asta vreau să se schimbe. Și să fim conștienți că renașterea protestului nu s-ar fi întâmplat fără drama celor din Colectiv – cel mai important sacrificiu din 1990 până azi.

Alex Plîngu, solistul și fondatorul formației rock 7 Semne (după Colectiv), 27 de ani. Supraviețuitor Colectiv.

Nu m-am dus pentru că am examene în perioada asta (n.red. – este student la Arhitectură în anul III). Dacă nu aș fi avut examene, aș fi ieșit într-un mod civilizat. Nici mie nu-mi convine să fie în libertate cei care au făcut atâta rău. Vreau să se facă dreptate, știu ce am văzut și știu că părinții care și-au pierdut copiii (n.red. – la Colectiv) merită lucrul ăsta: să fie trași la răspundere cei care au greșit. Pentru că lucrurile se repetă, sub altă natură, dar se repetă, iar cazul cu clubul Bamboo e unul fericit. Dacă s-ar întâmpla o chestie asemănătoare în Centrul vechi sau dacă ar fi un cutremur?

Marin Ioniță: 63 de ani, pensionar. Tatăl Cătălinei Ioniță, care a murit la Colectiv

Am fost împreună cu foști colegi ai Cătălinei la marșul triumfal: Universitate, CNA, Justiție, Guvern. Am fost vreo șapte-opt. Am să mai merg. Nu este normal ca politicienii să nu plătească pentru faptele comise. Merg, ca prin atitudinea mea, să sprijin democrația fragilă de la noi. Merg pentru a nu se mai promova în funcții oameni incapabili. Merg pentru tineri.